Leonardo da Vinci

Motto:

"Te-ai topit în propriile-ti cuvinte inca necuvantate
Si ai luat in eternitatile tale, si Albastrul, singura mea
Eternitate.."
(Ceruri incongruente - Florin Radulescu [Rudy])



Dincolo de limita de timp nimic nu ne poate surprinde, pentru ca imaginile sunt.
Intr-un paradis al memoriei, matematica pura, perfectiunea neatinsa niciodata inafara de gand, ne plimbam prin structuri ce contin toate secventele alaturate noua, imagini despre tot ce avem noi sa ne amintim..
In seara dulce pe drumurile Umbriei, pana apucam sa ne odihnim, toate experientele si sentimentele noastre, imagini primenite si puse la pastrare in vazutele si nevazutele rozete cu vitralii, indicii pentru a nu ne rataci..
Campia aprinsa de mireasma arborilor de scortisoara descompune in praf de matase panglicile ondulate ce ne tin, in timp ce florenta din noi e labirint al strazilor invartite, cladiri cu iz de muschi, umbre de arcade pe caramizi ce suprapun suspendate, respiratii..
Gandurile ni le scrijelim pe ziduri, detalii ce acopera sutele de ani de grafii, ca si pielea tatuata a sclavilor orientali mazgalelile noastre florentine, cu expresii ale portretelor vagi in numele semnelor si prin insemnele iubirilor noastre pulberi-de-huma-aurii, supravietuind atata timp cat va supravietui pictura..
Pentru ca in Florenta, noi suntem Leonardo.
Raul Arno, ca un terra verde si pe linga el noi, ochiuri de cyclame si de crini, suntem strazi ale maslinilor, vanzatori de matasuri pictate, palate albastre muiate in aurul drapelelor de casa si targuri si bazare ingramadind, multime de negutatori ori aurari si saltimbanci, suntem gradini, pentru ca sarbatorile sunt truda noastra inlocuita cu fantezie..

magia sarbatoririi memoriei...

Leonardo da Vinci, umbra lui, spirit al multimii de parfumuri si mirodenii ce se amesteca prin aer din caprifoi si lumanari de ceara, arome de lamai, rodii brodate in catifele grele, val imens de oameni peste care elanul e propulsat de Ingeri, este Pasarea Zborului ce arunca masina de zburat spre Ceruri de dincolo de Sfere si ca de acolo, apoi, sa planeze din propriile ei puteri spre Marea Gradina de dincolo de Inaltimi..

memoria, sarbatoarea magiei...

Cum ne-am putea lua la intrecere cu cineva care poate comanda indeletnicirea sfanta a Ingerilor?
Leonardo ne-a desenat cu o pana pe hartie ingeri vii ca noi sa fim onorati sa pilotam Un Zbor cand anotimpurile strabat straturile sentimentelor noastre de inaltare, pentru ca nu in fiecare zi avem privilegiul de a fi invitati sa zburam cu Ingerii..