luni, 5 decembrie 2011

Eu, Albastrul




Cerul meu vibrează în constelaţii împodobite cu seminţe de gând coapte în pridvor, structuri inepuizabile mă îmbracă, mărgele fără număr înşirând în ţesături tivite cu roşuri, irizări ale unui altfel de Cer...

O bordură de alb petrecând mătăsoasă Cerul, ca un legământ, astâmpără obsesiile mele picturale în care, printre albastrurile grave ale unui alt anotimp se însăilează şi detalii din vechile mele grafii: Albastru-ctitorii cu sfinţi zugrăviţi auriu în humă, Albastruri reinventate-unitar, Albastruri-vaporoase învelind suprafeţele mele unduitoare, Albastru-transparent-tremurător, Albastru-catifea, ce păstrează aromele arborilor mei de scorţişoară, albastruri ce compun imagini fără sa mă risipească în fragmente alunecate, ci totul e vital, compoziţie cerc în cerc, frenezii de albastruri brodate cu dantelării din aţe, aşezate pe un fond de Cuvânt Albastru-aviator, peste care albastruri zdrelite sună senzorial sufletul meu zemuit, în tainice rafinamente...
Îmi recompun astfel perspectiva albastră-abstract, unde, tainic nod între albastruri, Cerul reface peste minele meu un Albastru-Fluviu, impuls creator, cât să pot să mă nasc în alte şi alte nuanţe, în tot atâtea feluri de Ceruri de Eu.

Din două mâini ce se ţin, albastrul lor reverberează în acorduri ce îndeamnă ca sufletul să le cuprindă, şi să le încâlcească... Pentru că degetele frământă feliile de Cer, la fel de bine cum ştiu să arunce piatra, în albastrul unui lac...

Talentul creator al colectionarului



Rosu
Rosu n-ar avea voie niciodata sa fie tradat de Copacul Verde din Poveste, care marturisea intr-un scenariu amar, "eu nu pot fi de partea nimanui, pentru ca nimeni nu este de partea mea", pentru ca numai copacii sunt in stare sa-si inventeze ramurile in raportul acela ideal, si-atunci copacii inseamna ca trebuie sa
devina Rosii ca sa supravietuiasca asa peste tot, cu radacinile infipte intr-un curcubeu.

Oranj
Portocala spiritului din care se nasc fiicele cerului si ale pamantului totodata, pastrind fidel in sfera aromele cumpatului aparat de patimi prin credinta.

Galben
Nu oriunde Galbenul stie transforma gandul in spic, din care, dintr-un loc anume se tes intens si ample insufletite Lumini, zugravite simplu, pe pereti de Ctitorii ca sa ii invete pe oameni sa se inalte la Dumnezeu.

Verde
Imagini de abis, destine de culoarea absolutului nascut din ploi verde mineral, florile sperantei ce ineaca verde ierburi de vraja si de leac..

Albastru
O femeie: zmalturi bordurate muiate in sidef, furnici dulci ratacite prin colturi, lipiciuri lunecand pe sticle saruturi, amestecatura prinsa in constructzie..
O femeie: barbatul ce primeste amintirea si iarasi o rasfringe.
O femeie: barbatul ce iubeste patrat in cerc.
Cerc in patrat.

Indigo
Masura rosu-albastru, echilibru intre pamant si cer, simturi amestecand sufletul-ritm al inteligentei, intr-o alchimie incantata in soapte dintr-un ritual.

Violet
Pasi in echilibru pe sfoara de matase, treceri si petreceri de cuvinte invirtite de sapte ori cite sapte la incheietura unei miini.

Curcubeul, oameni simpli, cu har, ce se privesc ingaduitor in picturile colectionarilor de vise, ce au darul de a inventa spatii in care sa poata exista o pictura frumoasa cu copaci rosii, incarcati de fructe rotund portocalii ce tes
insufletite lumini hranite din ploi minerale, unde un barbat si o femeie se cuibaresc compozitional, incantand soapte ca dintr-un ritual, in timp ce cuvintele greieri cu perle la urechi, le suna muzica sferelor, de sapte ori sapte..

photo:chichester_cathedral_light.jpg

Alice în Ţara Minunilor



Alice a fost intotdeauna, in imaginatia mea, nepotrivit de mare.
Nepotrivit imbracata pentru o calatorie, nepotrivit de neglijenta cu ciorapii ei dungati.
Usa intotdeauna prea mica, personajele din poveste prea grabite ca sa se uite la ea, iepurele alb prea nesuferit din cauza ceasului aluia al lui, cartile de joc prea colorate, zambetul pisoiului prea fara pisoi, lichidul miraculos din sticluta prea incolor pentru un lichid facator de minuni.
Povestea - prea captivanta printre atatea încalcituri.
E straniu cat de simplu poti intelege o poveste, daca ti-o sopteste cineva la ureche. Ti se pare firesc sa ti-o imaginezi rotunda ca o pecete, si odata ce ajungi partasa a unui secret, numele adevarate ale personajelor fac parte parca din taina... eu merit sa fiu partasa pana si la cea mai ascunsa taina.
Tot ce simt eu ca trebuie sa simt, eu merit.
Asadar nu-mi cere chiar imposibilul, oricat de condamnata la inepuizabil as fi. Acum mi-e imposibil sa privesc simplu o femeie nepotrivita cu propria ei poveste, daca e atat de potrivit de mare si atat de uluitor de frumoasa si perfect pregatita pentru o calatorie, cu dungile ciorapului creionand impecabil piciorul tras în matase.
Lasa taina la locul care este si citeste mai bine dictionarul de simboluri care ne invata ca daca aurul inseamna si aura iar pietrele sunt oameni, toate metodele de alchimie spirituala sunt permise.
Piatra pe care mi-o doresc e alba. Tinctura mea de aur, Piatra Tuturor Intelepciunilor..

"Despre dedin inspre iubire" - Dana Stefan (Editura Liternet)
photo: Musical Crane by code poet.jpg

marți, 17 mai 2011

Rogvaiv

sound of nature




Photobucket


photo: exhaust-close.jpg

duminică, 27 martie 2011

Ma plimb lip lip spre casa, cu un hartuit sexual


Cu Marcus, de la gradinita, lip lip, spre casa.
(O primavara verde brotacel, cu roz)
- Danuto, ce inseamna 'hartuit sexual'?
(Privesc intii pe Marcus, apoi ma descalt si pasesc cu grija pe sfoara de matase. Ma uit drept inainte.)
- Pai uite, se intampla citeodata asa, cind un barbat si o femeie se cunosc. Si apoi, unul ajunge sa iubeasca foarte mult pe celalalt. Atit de tare, incit il sufoca pur si simplu cu iubirea lui. Il tot trage spre el si il inghesuie si il obliga sa se uite numai la el. Iar celalalt nu vrea, nu simte... Si-atunci se ajunge ca unul trage si unul respinge!
- Danuto, sa stii..eu cred ca sunt hartuit sexual.
(Cit pe ce sa alunec)
- Adica spune. Cum?! Cine te hartuieste pe tine sexual?!
- O colega de gradinita ma hartuieste sexual. De cite ori ma prinde singur in baie la spalator, se uita fix la mine si imi spune: 'te iubesc!', iar eu nu pot s-o sufar, nu pot s-o suport!!!
(Ca si culoarea primavarateca zburataceste zambetul, cu irizarile lui)